Din pacate am intrat intr-o idee generala uitand ca cel mai important este sa Fii tu schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume (Mahatma Gandhi). Toate aceste parti negative de care ne lovim zilnic ne afecteaza si nu putem nega acest lucru, dar cu siguranta daca nu vom inceta sa ne plangem si sa vedem numai partea rea, situatia nu se va schimba. Romania si romanii au o multime de lucruri minunate ce ii definesc. Important este sa credem in ele, sa le dezvoltam si sa luptam pentru a reduce partile negative.
Pentru ca noi credem in Romania si in romani, pentru ca noi credem in voi, va propunem sa cititi cateva din relatarile lui Nicolae Naumof, bursier al Fundatiei Dinu Patriciu prin programul Orizonturi Deschise la Rotherdam School of Management, Erasmus University, Olanda:
De aproape sase luni studiez la Universitatea Erasmus din Rotterdam in cadrul institutului de certare in management si am constatat ca sunt primul roman care urmeaza programul de master de cercetare in management. Mai sunt studenti romani la Universitatea Erasmus, dar nu sunt in programul de cercetare.
Intr-o universitate cu programe internationale una din intrebarile cele mai frecvente este “de unde esti?”. Inainte de a ajunge aici si in primele saptamani eram curios cum voi fi perceput de catre colegii olandezi si cei din alte tari decat Olanda. La ce se gandesc atunci cand spun “sunt din Romania”. Recunosc faptul ca ma asteptam ca primele asocieri sa nu fie chiar cele mai pozitive. Din fericire m-am inselat. Nu am avut parte de prejudecati negative din partea colegilor sau profesorilor (sau cel putin nu le-au afisat).
Dar ce asocieri fac studentii internationali de la ERIM (Erasmus Research Institute in Management) cand aud Romania? Pentru a raspunde la intrebare trebuie mai intai sa vedem cine sunt studentii si sa facem distinctie intre asiatici si europeni. In programul de master pe care il urmez cam jumatate dintre studenti sunt asiatici si cealalta jumatate sunt europeni. Cei mai multi asiatici nu stiu mai nimic despre Romania. Acum nu trebuie sa ni se para ciudat pentru ca nici noi nu stim prea multe despre provinciile chineze, statele indiene sau despre organizarea administrativa a Iranului. O singura colega asiatica stie destul de multe lucruri despre Romania si chiar stie sa salute in romana pentru ca parintii ei locuiesc in Bucuresti si merge din cand in cand sa ii viziteze. Danchen (chineza) stie despre Palatul Parlamentului ca este una dintre cele mai mari cladiri din lume, ii place castelul Peles, spune ca in anii ’80 singurele filme occidentale din China erau cele romanesti si ca in China toti oamenii de varsta a II-a si a III-a stiu de Ceausescu.
Pe de cealalta parte europenii stiu destul de multe despre tara noastra. Probabil ca stiu cam la fel de multe cate stiu si tinerii romani despre Norvegia, Islanda sau Slovenia. Pe scurt cei mai multi stiu unde se afla Romania pe harta Europei, stiu ca limba noastra este o combinatie de latina si slava, stiu ca Dunarea trece prin tara noastra si ca Romania are iesire la Marea Neagra. Jelle (olandez) stie ca avem un climat destul de placut. Acum trebuie sa il intelegem ca mentioneaza acest aspect pentru ca in Olanda ploua sau e innorat 2 zile din 3.
Fotbalul pare a fi unul dintre vehiculele de comunicare destul de eficiente, mai ales in randul domnilor. Hagi este evident cel mai cunoscut, iar colegul meu Thomas (german) stie destul de multi fotbalisti romani care joaca in Germania.
Ceea ce toti colegii mei par a sti despre Romania sunt comunismul (incluzandu-l pe Ceausescu) si legenda lui Dracula. Acest lucru nu este catusi de putin surprinzator avand in vedere acoperirea media pe care au primit-o dealungul timpului si faptul ca pentru vest-europeni sunt lucruri exotice care atrag atentia.
Un alt aspect mai putin placut pe care unii dintre colegii mei il stiu este legat de unele tensiuni etnice din tara noastra si de disputele teritoriale pe care le-am avut in secolul XX in special in al Doilea Razboi Mondial.
In pofida asocierilor mai putin placute, Romania nu este vazuta in mod negativ. De exemplu Anne-Sophie (belgiana) stie despre bisericile ortodoxe deosebite si ii place foarte mult muzica de taraf din Romania. Tot muzica traditionala romaneasca a mentionat-o si Patrick (pofesor olandez) cand a aflat ca sunt din Romania. Jelle stie ca suntem membri NATO si spune ca suntem mandri de asta, iar Evgeny (german de origine rusa) stie ca s-a investit mult in industria auto din Romania.
La prima vedere Romania nu este perceputa asa cum ne-am dori. Totusi, privind lucrurile cu realism, cam acesta este nivelul de cunoastere despre orice tara din Europa de Est, iar pe de alta parte, nici noi romanii nu suntem experti in materie de state nu foarte notorii din Europa. Stim despre Marea Britanie, despre Germania, Franta, Italia etc. Totusi acestea sunt state mari, foste puteri coloniale, tari bogate despre care invatam la Istorie si despre care auzim la stiri aproape in fiecare zi. Daca ne gandim la tari precum Islanda, Slovacia, Macedonia, Danemarca sau Portugalia, ne dam seama ca nu stim foarte multe lucruri.
Aceasta lipsa de cunoastere despre Romania este o mare oportunitate. Avem foarte multe lucruri bune de spus despre Romania, lucruri pe care poate nici macar noi romanii nu ne dam seama. Un exeplu este vinul din soiuri romanesti.
Inainte de a veni in Rotterdam l-am cunoscut “prin corespondenta” pe Ruben (olandez) care m-a ajutat destul de mult sa ma instalez si sa ma acomodez. In semn de multumire l-am invitat la cina si l-am servit cu Feteasca alba si Sarba. El a adus o sticla de vin care se gaseste frecvent la supermarket. Cand a gustat Feteasca a spus ca ii este rusine de ce vin a adus el. Cand a gustat Sarba a spus ca este unul dintre cele mai bune vinuri pe care le-a baut vreodata.
Pentru ca multi dintre tinerii educati la nivel inalt nu stiu foarte multe despre Romania, cred ca avem o sansa uriasa sa spunem lucruri bune, sa prezentam partea pozitiva despre tara noastra. Mass-media va cauta intotdeauna sa prezinte lucruri care atrag atentia publicului, iar de multe ori oamenii sunt atenti la aspectele negative. Ramane in puterea noastra, a oamenilor simpli, sa aratam ca Romania este mult mai ofertanta decat pare. Foarte multi tineri romani sau straini vorbesc limba engleza (si altele) si au conturi pe retele de socializare sau si bloguri. Se spune ca in alte tari tinerii au inceput on-line miscari de protest impotriva dictaturilor. Poate incepem o miscare de promovare a Romaniei prin aceleasi instrumente. Eu unul o voi face.
Relatarile lui Nicolae Naumof au fost preluate de pe Blogul Fundatiei Dinu Patriciu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu