“Omul nu poate ajunge om decât prin educaţie.” –Kant
Nu se poate vorbi despre educatia omului, fara referire la filosofie, caci ea este stiinta prin care se exprima adevarul,secole intregi,prin care sufletul omului a fost slefuit, initiat in tainele metafizicii. Totul pentru a fi educat, pentru a face saltul ontologic de la animal la om. Omul este o devenire intru fiinta, asa cum spunea unul dintre filosofii romani, Constantin Noica. Totodata, maretia omului consta in puterea de a judeca, de a-si folosi propria ratiune. Pentru a deveni insa Supra-om, pentru a atinge idealul nietzschenian, omul are nevoie de educatie. Aceasta se obtine prin socializare, prin integrarea omului in societate.
Educatia presupune in primul rand o conduita morala, o aplicare a legilor eticii. Astfel, primii pasi pe care filosofia i-a facut pentru a civiliza omul, isi au originea in spatiul atenian. Atat Aristotel, cat si Socrate, isi intemeiau conceptiile filosofice, punand la baza slefuirea sufletului omului. “Educatia este un ornament in vremuri de prosperitate si un refugiu in vremuri de restriste”, iar prin acestea, filosoful Greciei antice, Aristotel, gasea in educatie, samanta nemuririi. Socrate ingenuncheaza vointa oarba, forta prin care omul devine asemenea animalului, aducand una dintre cele mai frumoase interpretari ale educatiei. Prin cuvintele sale, Socrate avea sa devina educatorul atenian, cel care, prin filosofia sa, le arata oamenilor, drumul spre perfectiune, calea moralitatii (“Educatie este imblanzirea unei flacari, nu umplerea unui vas.”).
Daca familia reprezinta prima treapta a devenirii umane, Statul este acela care are datoria de a-i asigura individului un spatiu prielnic in care aceasta sa aiba posibilitatea progresului. Statul reprezinta sursa de educatie. Acolo unde statul actioneaza fraudulos, tiranic, omul devine animal. Setea de putere, vointa nemarginita care umbreste frumusetea ratiunii, sunt inimicii educatiei.
Figura cea mai de seama a filosofiei, iluministul Immanuel Kant (1724-1804) intemeiaza un adevarat sistem filosofic. Daca ratiunea este felinarul cu ajutorul caruia omul poate descoperi drumul adevarului, moralitatea, a carei sursa o reprezinta datoria, devine o critica adresata ratiunii practice. Pentru Kant, moralitatea este ratiunea practica, iar deviza acestuia este “Cerul înstelat deasupra mea, iar legea morală în mine.”(Kant).
Marele merit al filosofiei kantiene, este dat de descoperirea uimitoare pe care filosoful german o prezinta in cadrul Criticii: “Omul lipsit de educaţie nu ştie să se servească de libertatea sa. “ Educatia devine astfel premisa libertatii, fundamentul democratiei. Iar educatia, intr-un stat democratic, bazat pe principiile libertatii, poate exista doar cu ajutorul legilor, caci statul anarhaic este imaginea haosului, acolo unde, iar “omul este lup pentru om” (Thomas Hobbes).
In concluzie, educatia reprezinta procesul de formare a individului. Asemenea figurii alegorice pe care Francis Bacon a folosit-o pe coperta lucrarii “Noul organon” ,EDUCATIA reprezinta barca cu care omul strabate oceanul vietii, trecand dincolo de stalpii lui Hercule, caci ea reprezinta echilibrul dintre principiile ratiunii si ale inimii.
Multumim colegului nostru Adrian-Vladimir Costea !
